duminică, 20 ianuarie 2019

Câteva observații primite din Ialomița (I)


Observația 1 
Observator: Mina P. 59 de ani, biolog.
Data: sa fi fost intre anii 1973-1975.
Ora:19:50.
Localitatea: satul Malu-Rosu, com. Armășești, jud. Ialomița, cam la 14 km. de Urziceni.

Descriere observație:

"In adolescentă am fost martora unui fenomen neidentificat. Îmi amintesc foarte bine cum a fost (de fapt nu am uitat niciodată) problema este ca nu mai știu exact anul în care s-a petrecut fenomenul, însă el a fost anunțat la TVR1 la telejurnalul de noapte și a sunat asa: ”în această seară la orele 19:50 un obiect zburător neidentificat a survolat teritoriul tării noastre, el nu a putut fi identificat deoarece a zburat cu o viteza foarte mare”.
Este posibil să fi fost între anii 1973-1975. Este și pentru mine ciudat că nu îmi amintesc anul!

Ei bine eu l-am văzut din pragul casei de la țară. Casa este mărginita de câmp, sigur era toamnă târzie sau primăvară timpurie căci altfel vegetația abundenta din timpul verii nu mi-ar fi permis să vad, era întuneric, însă nu era iarna! Îmi amintesc că am ieșit afară din casă ca să merg la bucătărie să aduc apă. Mă grăbeam pentru că începeau desenele animate la orele 19.50. Din pragul casei, am văzut pe câmp spre nord ceva incandescent oranj gigantic părea coborât la sol. Nu-mi dădeam seama ce forma avea datorita luminii, radiației puternice asa cum este un apus de soare puternic luminos. De cum am deschis ușa, din pragul casei am văzut obiectul parcă era un soare prăbușit. Obiectul era incandescent la sol, radia în jurul lui de parcă luase foc ! Nu puteam zări nici o mișcare în acea radiație, plus că era ceva distantă intre casa noastră și obiect, cam 300 de metri. Era uriaș asa l-am perceput eu (raportat la lungimea drumului și la distanta aș zice că era cât doua TIR-uri ,dar sa nu uitam și radiația!). Părea sa fie pe drumul spre balta „Ratca".
Nu cred ca a staționat mai mult de 5 minute, era periculos pentru ca, oricând putea trece un camion de la CAP sau o căruța. Este posibil sa fi fost o aterizare de urgenta, având în vedere ca a lăsat pe cer o urma roșiatica zărita și de muncitorii care făceau naveta la București cu trenul de ora 4.30 dimineața. Plecau la gara din Armășești în grup, aceștia au spus ca pe cer era o dara mare roșie care s-a menținut pana la răsăritul soarelui.
Am strigat la ai mei sa iasă afara, mama a ieșit imediat, s-a uitat și ea. In câteva secunde obiectul s-a ridicat în sus (precum elicopterul), și-a schimbat culoarea în argintiu și a pornit-o spre noi ,trecând pe deasupra noastră cu o viteză incredibilă, ne-am întors, sa-l vedem mai departe. Menționez ca nu am auzit nici un zgomot. Uitându-ma după el mi-a dat impresia de obiect masiv, consistent, metalizat, dar parca nu era chiar uniforma culoarea, sa nu radeți!!! ca interiorul unui ceaun, nu doar o lumina ușoara, asa cum vad unele filmări pe care le trimit anumite persoane.
A trecut pe deasupra noastră cu o viteza foarte mare având dimensiunea cam cât luna plina. Mama s-a speriat și a strigat la vecini însa eu eram foarte entuziasmata pentru ca eram deja preocupata de OZN-uri și studiam noaptea cerul cu stele cățărata într-un nuc imediat ce soarele începea sa apună.
Îmi amintesc ca la vremea respectiva am făcut foarte multe desene cu obiectul spectaculos. Vegetația pe care am desenat-o reprezinta arbori sălbatici, arbuști, etc. Am desenat exact asa cum mi-a rămas întipărit în memorie !
O perioada cam de vreo 3 săptămâni de zile am fost ,,cu capul în nori,, apoi cred că am plecat la liceu și a trebuit să mă ocup de alte probleme.
Eu sunt biolog și probabil studiul la microscop mi-a dat un simt al recunoașterii anumitor lucruri fenomene neobișnuite, oricând aș putea recunoaște un adevărat OZN. Este ceva aparte - știi că nu aparține lumii tale."

Mulțumim Minei pentru observațiile trimise.





4 comentarii:

  1. Mmm... Nu prea am încredere în femei. Cred că fabulează gagica asta. Părerea mea. Fără supărare.

    RăspundețiȘtergere
  2. Este posibil să fi fost un deșeu spațial care a ars la intrarea in atmosferă. De unde și urma rămasă pe cer. A reusit să-l vadă practic de la orizont, trecând la zenit și dispărând spre sud sud-est.

    RăspundețiȘtergere
  3. In general, un deseu spatial are o traiectorie tangenta la curbura Pamintului sau cade pur si simplu prin atmosfera pe o traiectorie sub forma de arc de cerc.
    Ceea ce descrie doamna cu pricina este un obiect care , aparent, stationa la sol ori facuse o oprire de avarie sau pt a prelua unele mostre ( nu este exclus ).
    Descrierea plastica de "soare prabusit" are o semnificatie mare, deoarece un deseu spatial nu are nici intensitatea luminoasa a Soarelui si nici nu emite o lumina continua precum Soarele.
    Dara lasa dupa ce, aparent, a decolat , este posibil sa fie o dira de plasma, materie care nu se disperseaza asa de repede precum un banal fum rezultat in urma arderilor unui deseu spatial.
    Faptul ca respectiva dira se mai vedea inca la 4:30 dimineata urmatoare, ar trebui sa ne dea de gandit si sa cautam intre multiplii martori prezenti la acea vreme la fata locului si confruntati cu intrebari legate de fenomenul petrecut acum mai bine de 40 ani.

    RăspundețiȘtergere
  4. Am urmărit de multe ori căderea deșeurilor spațiale cu traiectorii care au început la un orizont sau care s-au sfârșit la orizont. Aparența pe cer a traiectoriei este înșelătoare față de traiectoria reală în atmosferă.Plasma, a patra stare de agregare a materiei, arată altfel. Observatorul a văzut o dată fenomenul și l-a luat pe nepregătite. Eu am văzut fenomenul de mai multe ori, inclusiv cu survol aproape la verticală (ca în cazul de față).

    RăspundețiȘtergere